Termenul de inapetenţă provine din limba franceză (inappétence) şi desemnează lipsa poftei de mâncare, întâlnită în multe boli febrile, digestive, cronice, etc. Termenul de inapetenţă este sinonim cu anorexia, însă se deosebeşte de anorexia psihogenă/nervoasă/mentală, care se referă la repulsia manifestată faţă de alimente, însoţită de pierderea totală a poftei de mâncare şi care apare cel mai frecvent la adolescentele obsedate de greutatea corporală. La nivel cerebral există un centru al foamei şi un centru al saţietăţii, care împreună coordonează comportamentul alimentar al individului. Senzaţia de foame este declanşată atunci când stomacul este gol (datorită creşterii nivelului de acid din stomac) ca și atunci când scade nivelul glicemiei şi al acizilor graşi esenţiali în sânge. Senzaţia de saţietate apare atunci când aceste nevoi sunt satisfăcute.
Dacă nu există perturbări ale apetitului se poate observa o corelaţie între nevoia de a ingera alimente şi nevoile energetice şi implicit de creştere ale copilului. Inapetenţa apare atunci când acest echilibru este tulburat, iar urmările imediate sunt scăderea în greutate şi, ulterior, stagnarea creşterii şi dezvoltării armonioase a copilului. În primii ani de viaţă copilul ia contact cu mediul înconjurător, se adaptează acestuia, iar acest lucru implică inclusiv alimentaţia. Pentru o mamă gestul de a hrăni copilul se manifestă instinctiv imediat după naştere. De aceea este atât de greu de acceptat pentru o mamă ca copilul său să refuze mâncarea pe care ea i-o oferă. În timpul sarcinii ea nu trebuia să îl hrănească în mod voluntar, intenţionat, deoarece el se hrănea singur din ceea ce corpul şi psihicul ei produceau. Dar, imediat după naştere, ea simte această nevoie puternică; uneori atât de puternică, încât este însoţită de temeri, de nelinişte, de îndoială, de nevoia de control.
Inapetenţa la copii este de multe ori şi aparentă; părinţii au senzaţia că copilul lor ar trebui să mănânce mai mult decât are nevoie şi mai mult decât poate. În această situaţie inapetenţa apare ca o reacţie a anxietăţii părinţilor cu privire la lipsa poftei de mâncare a copilului lor; copilul este forţat să mănânce, iar ca reacţie acesta refuză mâncarea. Dacă copilul manifestă lipsa poftei de mâncare, părinţii pot încerca pentru început servirea meselor la ore fixe. Copilul nu trebuie obligat să mănânce, deoarece aversiunea sa faţă de alimente se va manifesta mai pregnant. La masă trebuie să fie întotdeauna un climat plăcut şi liniştit. Copilul nu trebuie certat niciodată în timpul mesei chiar dacă a pus ou pe rochiţa cea albă sau dacă nu s-a atins de felul doi. Dacă starea de sănătate a copilului este bună, părinţii nu trebuie să intre în panică!
Aparent fără niciun motiv, după primul an de viaţă copiii refuză total sau parţial să mai mănânce alimentele pe care înainte le consumau cu plăcere, iar acest lucru reprezintă un motiv de îngrijorare pentru părinţi. Cu toate acestea, medicii specialişti susţin că lipsa poftei de mâncare este un proces normal, pe măsură ce copilul creşte. Spre deosebire de primul an de viaţă, când micuţul poate lua până la 7,5 kilograme în greutate, între 1 şi 5 ani ritmul de creştere este mai scăzut şi ajunge la 2,5 kilograme pe an.
Lipsa poftei de mâncare poate avea cauze diverse, de la o simplă indispoziţie de moment, până la faptul că copilului nu-i place felul de mâncare servit sau că între mese copilul consumă diverse gustărele sau dulciuri care-i afectează apetitul. Totuşi, sunt situaţii când lipsa poftei de mâncare a copilului şi refuzul total sau parţial de a mânca trebuie să-l pună pe părinte pe gânduri. Printre semnele evidente se numără scăderea în greutate a copilului şi stagnarea creşterii şi dezvoltării sale, refuzul repetat al acestuia de a mânca sau faptul că acesta vomită imediat după servirea mesei, febră, diaree, etc.
Inapetenţa sau lipsa poftei de mâncare trebuie luată în considerare dacă copilul are o boală infecţioasă acută (faringită, boli diareice acute, etc.) o boală infecto-contagioasă eruptivă (scarlatină, varicelă, rubeolă, etc), boli cronice severe (astm bronşic, anemie prin deficit de fier, etc). De asemenea, lipsa poftei de mâncare poate constitui o problemă atunci când se manifestă la bebeluş ca urmare a apariţiei dentiţiei, atunci când copilul îşi doreşte să fie în centrul atenţiei sau să „protesteze” faţă de o situaţie tensionată, în cazul unor relaţii familiale conflictuale, un climat afectiv deficitar, etc. Fiecare organism este unic, iar nevoile acestuia variază de la individ la individ; există copii care, fiziologic, mănâncă mai mult (copilul liniştit, care nu efectuează activităţi intense fizice şi/sau psihice) şi copii care mănâncă mai puţin (copilul activ, vioi, care are activitate fizică şi/sau psihică intensă, datorită intensificării metabolismului, ceea ce duce la creşterea nivelului glicemiei).
Apetitul suferă modificări zilnic, precum şi de la sezon la sezon. Frecvenţa perioadelor de inapetenţă creşte, de regulă, în sezonul rece, datorită creşterii frecvenţei de apariţie a bolilor respiratorii acute şi nu numai. Primăvara creşte numărul persoanelor afectate de anemiile carenţiale, care includ printre manifestările clinice şi lipsa poftei de mâncare. În sezonul cald poate apărea, de asemenea, o diminuare a apetitului, însă, de cele mai multe ori, aceasta se asociază cu ingestia crescută de lichide, datorată pierderilor masive de apă.
Plantele şi remediile naturale vin în sprijinul părinţilor. Remediul natural sub formă de sirop, HAPPY KID, marca Ayurmed este un remediu natural ayurvedic excelent pentru asigurarea sănătăţii copiilor. Principiile active ale plantelor medicinale din compoziţia remediului natural de mai sus acţionează blând, dar eficient în întregul organism al copilului. Acest sirop îmbunătăţeşte apetitul şi determină asimilarea eficientă a principiilor nutritive din hrană. Combate colicile abdominale şi constipaţia, are efect preventiv şi curativ faţă de infecţiile virale şi bacteriene, are un puternic efect antiinflamator şi antifebril, expectorant şi antitusiv. Este un eficient imunostimulent. Remediul natural HAPPY KID sirop are, de asemenea, în compoziţie plante cu efect tonic şi regenerator ce asigură o dezvoltare armonioasă fizică şi psihică a copilului, iar conţinutul delicat de miere îl face plăcut la gust şi uşor de tolerat.
În situaţii de anemie se poate administra cu succes remedial natural GLOBY FORTE, marca Ayurmed, care conţine plante bogate în minerale şi vitamine cu rol antioxidant şi efect detoxifiant general, contribuind astfel la menţinerea calităţii optime a sângelui şi la corectarea anemilor.